Blog · Stres și anxietate

Prima ședință de psihoterapie: la ce să te aștepți

Nu e nevoie să știi deja ce vei spune. Cum începe prima ședință de psihoterapie, cum te poți pregăti și cum îți dai seama dacă poți lucra cu terapeutul.

actualizat 6 min de citit

Hotărârea de a merge la psihoterapie nu înseamnă că știi deja ce vei spune. Poți avea o dificultate foarte clară și, totuși, să îți fie greu să vorbești despre ea. Sau poți simți că, de o vreme, îți este tot mai greu, fără să știi ce anume ai cere unui terapeut.

Prima ședință de psihoterapie (se deschide într-o filă nouă) este o întâlnire în care începeți să vă cunoașteți. Vorbești despre ce te aduce acolo, iar terapeutul îți explică felul în care lucrează și condițiile în care se desfășoară ședințele. Ai loc să pui întrebări și să observi cum te simți în conversație. O singură întâlnire poate lămuri câteva lucruri și poate lăsa altele deschise.

Două perne albe pe o canapea gri, într-o cameră de terapie.
Fotografie ilustrativă · MINDY JACOBS / Unsplash (se deschide într-o filă nouă)

Cum începe conversația la prima ședință

În lucrul meu, pornesc de la ceea ce se întâmplă în prezent și de la felul în care dificultatea îți influențează viața. Putem începe cu o situație recentă, cu ceva care se repetă sau cu motivul pentru care ai decis să faci acum o programare.

De exemplu, poți spune: „În ultima vreme mă enervez foarte repede acasă. După aceea îmi pare rău și ajung să îi evit pe ceilalți.” De aici se pot desprinde întrebări concrete: când apare această reacție, de cât timp se întâmplă, ce s-a schimbat în viața ta și cum erau lucrurile înainte. Un episod aparent mărunt poate ajuta conversația mai mult decât încercarea de a rezuma tot ce ai trăit.

Terapeutul poate întreba și despre relațiile importante, experiențe din trecut sau dificultăți asemănătoare prin care ai mai trecut. Aceste întrebări ajută la înțelegerea contextului (se deschide într-o filă nouă). Dacă nu îți este clar de ce te întreabă un anumit lucru, poți cere o explicație.

Poate apărea și întrebarea despre ce ai vrea să se schimbe. Răspunsul poate fi încă neclar: „Aș vrea să înțeleg de ce reacționez așa” sau „Mi-ar plăcea să pot vorbi cu partenerul fără să ajungem de fiecare dată la ceartă”. Obiectivele se pot preciza pe măsură ce înțelegem mai bine dificultatea.

Cât trebuie să povestești la prima întâlnire?

Poți spune că există un subiect despre care îți este greu să vorbești, fără să intri imediat în detalii: „Este ceva ce cred că are legătură cu ce mi se întâmplă, dar încă nu pot povesti.” Și această informație contează. Îi arată terapeutului unde ai nevoie de mai mult timp (se deschide într-o filă nouă).

Pentru mine, ritmul persoanei din fața mea face parte din felul în care lucrăm. Încrederea are nevoie de timp, iar uneori o pauză în conversație lasă loc pentru ceva ce încă nu poate fi spus. Am vorbit și într-un interviu pentru Psychologies România (se deschide într-o filă nouă) despre cât de mult s-a schimbat felul în care lucrez atunci când am învățat să respect mai mult aceste momente de tăcere.

Dacă îți vin lacrimile sau pierzi firul, poți spune ce se întâmplă: „Mă emoționează să vorbesc despre asta” ori „Nu mai știu de unde am pornit”. Terapeutul te poate ajuta să continuați conversația. Nu îți revine doar ție grija pentru felul în care decurge întâlnirea.

Ce merită să clarifici despre ședințe

Înainte să decizi dacă începi un proces, ai nevoie să înțelegi ce presupune. Întrebările despre pregătirea terapeutului, abordare, obiective și confidențialitate (se deschide într-o filă nouă) sunt firești. La fel sunt cele despre bani și timp.

  • Ce formare aveți și cum ați aborda dificultatea pentru care am venit?
  • Cât durează o ședință, care este tariful și ce ritm al întâlnirilor propuneți?
  • Cum procedăm dacă trebuie să anulez sau să reprogramez?
  • Ce presupune confidențialitatea, care sunt limitele ei și cum sunt protejate informațiile despre mine?
  • În ce condiții putem comunica între ședințe?
  • Cum vom urmări dacă lucrul împreună mă ajută?

O întrebare despre progres poate deveni mai concretă dacă o legi de motivul pentru care ai venit. În exemplul de mai sus, ai putea spune: „Pentru mine ar conta să înțeleg ce se întâmplă înainte să mă enervez și să pot rămâne în discuție”. Așa începe să se contureze ceva la care vă puteți întoarce pe parcurs.

Cum te poți pregăti pentru prima ședință

Dacă te ajută să scrii, notează câteva lucruri pe care ai vrea să le aduci în discuție: ce te preocupă acum, o situație recentă și o întrebare despre terapie. Poți păstra notițele aproape în timpul întâlnirii. Folosește-le ca sprijin, fără să simți că trebuie să acoperi tot ce ai scris.

Jurnal deschis cu pagini goale, pregătit pentru notițe.
Fotografie ilustrativă · Franck Ridel / Unsplash (se deschide într-o filă nouă)

Înaintea unei întâlniri la cabinet, verifică adresa și timpul de care ai nevoie pentru drum. Pentru o ședință online, caută un loc în care poți vorbi fără să fii auzit sau întrerupt și verifică legătura la internet. Dacă nu ai intimitate acasă sau există o altă dificultate practică, discut-o cu terapeutul înainte de programare.

Cum îți dai seama dacă poți lucra cu terapeutul

La început, apropierea de un om necunoscut poate fi dificilă. Încrederea se construiește pe parcurs, dar poți observa deja dacă ai loc să vorbești, dacă primești răspunsuri la întrebări și dacă felul în care lucrează terapeutul îți este explicat într-un mod pe care îl înțelegi (se deschide într-o filă nouă).

Contează și ce se întâmplă când nu te regăsești în ceea ce spune. Poți încerca: „Cred că am explicat incomplet. Pentru mine a fost puțin diferit.” Felul în care este primită această precizare îți arată dacă puteți lămuri împreună o neînțelegere. Și astfel de momente influențează încrederea care se construiește între voi.

Ai voie să ceri lămuriri, să iei timp pentru decizie sau să alegi alt terapeut. Prima programare nu te obligă să continui (se deschide într-o filă nouă).

Ce poți simți după prima ședință

Poți pleca ușurat pentru că ai spus ceva ce țineai de mult timp pentru tine. Poți fi obosit, tulburat sau cu gândul la o întrebare care a rămas deschisă. Reacțiile de după o ședință pot fi diferite (se deschide într-o filă nouă), iar starea de moment, luată singură, nu arată dacă terapia ți se potrivește.

Merită să observi ce anume a fost dificil. Ai vorbit despre ceva dureros? Ai simțit că ai fost grăbit? A rămas ceva neînțeles între voi? Aceste situații cer discuții diferite. Chiar și atunci când vorbiți despre ceva dureros, contează să îți fie respectat ritmul și să înțelegi ce se întâmplă în ședință.

Dacă alegi să revii, poți începe tocmai de aici: „După întâlnirea trecută am rămas cu…”. Iar dacă o reacție te copleșește, folosește modalitatea de contact stabilită cu terapeutul pentru a discuta ce sprijin este disponibil.

Poți citi mai multe despre felul în care lucrez în pagina Psihoterapie pentru adulți. Pentru o programare sau o întrebare legată de ședințe, îmi poți scrie. Stabilim disponibilitatea și detaliile primei întâlniri.